Despre oboseala ce vine odată cu nașterea copilului știe orice părinte, însă cercetătorii de la Universitatea Catolică Louvain din Belgia vorbesc de existența sindromului „burnout parental”. În urma unui sondaj a peste 2.000 de părinți, ei au constatat că așa cum profesioniștii ajung la epuizare din cauza muncii excesive, așa și părinții au experiența burnout-ului.  Conceptul de burnout la părinți a fost introdus în cercetarea științifică cu mai mult de 30 de ani în urmă, la începutul anilor 1980, însă echipa condusă de Isabelle Roskam și-a propus acum să aprofundeze conceptul – să observe cum acesta diferă de burnout-ul profesional și de stresul parental obișnuit, cine este mai afectat – mamele sau tații, dar, cel mai important, cum ar putea fi el măsurat.

Ce este sindromul de burn-out în cazul părinților?

În literatura de specialitate, sindromul burnout profesional este definit ca o combinație de epuizare, ineficacitate (senzație de mai puțină productivitate și competență) și depersonalizare, detașare emoțională din munca și oamenii din jurul tău.

Cercetătorii au stabilit aceleași criterii și în cazul de burnout la părinți. Atunci când sunt epuizați, nu se mai pot concentra la ce e de făcut, le scade randamentul. Își pierd răbdarea foarte ușor și au sentimentul de iritabilitate constantă care nu pare să aibă o cauză specifică; atunci când au resentimente și simt frustrare față de copiii și nevoile lor (chiar primare), țipă la cei dragi și îi reped, chiar dacă nu au un motiv întemeiat. Când simt că nu mai pot, e prea mult, nu fac nimic suficient de bun și intră într-o stare de disperare. Nu pot dormi, nu le mai ajunge timpul, se simt vinovați că nu reușesc să facă lucrurile „cum ar trebui”, că țipă la copil și că nu știu cum să repare relația. Se simt prinși într-o avalanșă de responsabilități și nevoi ale copilului, dar mai ales presiunea de a fi părintele perfect, de a-i oferi toate șansele pentru a reuși în viață. Ceea ce înseamnă nenumărate ore petrecute între școală, cluburi de sport, muzică și dans și casă. Înseamnă cursuri de parenting, de alimentație sănătoasă, de co-sleeping etc, dar să și recupereze treburile casnice care parcă nu se mai termină. Ceea ce, evident, pune o presiune mult prea mare asupra părinților de a face cât mai multe într-un timp mult mai scurt.

Așadar, nu e surprinzător că aprox. 13% dintre părinții (12,9% dintre mame și 11,6% dintre tați) participanți la studiu prezentau simptome grave de burn-out, adică experimentând toate cele 3 criterii – epuizare, ineficiență și detașare emoțională – cel puțin o dată pe săptămână.

Roksam susține că pentru mulți părinți această presiune îi aduce într-un stadiu agravat față de cei care suferă de sindromul burnout la un loc de muncă. „În cazul părinților este mai mult decât burnout, stres sau momente depresive”, spun Roksam și colegii ei – ci se ajunge la depresie, dependențe și probleme grave de sănătate. De asemenea, autorii studiului au subliniat că orice părinte care experimentează acest tip de stres pentru perioade îndelungate de timp este supus unui risc deosebit. Indiferent de gen, atât în cazul femeilor cât și a bărbaților.

Care sunt factorii de risc?

Unii părinți au un risc mai mare de burnout decât alții. De exemplu părinții copiilor mici, mai ales în cazul primului copil. Când nevoile fizice ale copilului sunt mult prea mari, iar lipsa de somn sunt epuizante. Pe de altă parte, părinții de adolescenți au un risc crescut, deoarece cerințele de a ține pasul cu programul copilului și schimbările de dispoziție pot fi copleșitoare. Un risc ridicat îl prezintă părinții singuri sau cei care consideră că nu au suficient sprijin din partea partenerului; părinții copiilor cu nevoi speciale sau ai copiilor cu probleme cronice de sănătate fizică sau psihică; părinți care trăiesc în sărăcie, relații instabile sau cu alte circumstanțe semnificative ce produc stres.

Cum îl evităm?
În ciuda așteptărilor din partea părinților și a cerințelor, starea de burnout poate fi evitată. Cum?

  • Fiind informat despre etapele de dezvoltare a copiilor. Ele te vor ajuta să înțelegi de ce anume sunt capabili copiii tăi și la ce să te aștepți la anumite vârste.
  • Ai grijă de propriile tale nevoi. Părinții (mai ales femeile) au grijă de toți și de toate, mai puțin de ei înșiși. Dar un părinte care are grijă de el, face sport, este atent la alimentație, cu interese și prietenii proprii nu este doar un model bun pentru copil, dar și un părinte mai fericit.
  • Găsește modalități de relaxare, fie că este vorba de meditație, de exerciții fizice sau de a avea pe cineva cu care să vorbești despre îngrijorările tale.
  • Creează-ți o rețea de suport: apelează la familie, la un babysitter sau la prieteni. Cu siguranță nu vor fi „perfecți”, dar copilul va avea șansa să vadă că oamenii sunt diferiți, au reguli diferite, reacționează diferit. Este un câștig atât pentru tine, cât și pentru copil.
  • Faceți din relația de cuplu o prioritate. Pune limite. Un părinte perfect nu trebuie să se sacrifice sau să tacă doar ca să nu supere copilul.
  • Evită compararea cu alți părinți. Ceea ce funcționează pentru unii părinți, nu funcționează pentru alții. Dacă te compari constant cu alți părinți, nu vei simți niciodată că faci o treabă destul de bună.
  • Mai presus de toate, concentrează-te asupra lucrurilor care au mers bine, nu asupra celor care au mers prost. Nu poţi întoarce timpul. Ce a fost, a fost. Învață din propriile greșeli.
  • Fă schimbări începând de acum: dacă este lăsat netratat, se va croniciza, afectându-te nu numai tine. Stresul cronic va submina sistemul imunitar și te va face vulnerabil la o varietate de afecțiuni mentale și fizice.

Sursa:

Exhausted Parents: Development and Preliminary Validation of the Parental Burnout Inventory, Isabelle Roskam, Marie-Emilie Raes, Moïra Mikolajczak, Frontiers in Psychology, feb. 2017

Just Like Burnout at Work, It’s Possible to Burn Out on Parenting, Sarah Watts, Science of us, apr. 2017