Nu vorbi neîntrebat. Stai frumos în bancă. Băieții nu plâng. Nu mai face gălăgie. Oprește-te. Îți deranjezi colegii. Nu mai alerga pe hol. Încetează. Nu ești bun la matematică. Nu mai fi supărată. Sunt replicile pe care o școală particulară din Cluj încearcă să le scoată din vocabularul adulților – părinți și profesori. Este vorba de Transylvania College, unde părinți, profesori sau personal administrativ, toți lucrează îndeaproape cu departamentul de Well-being la construirea de relații sănătoase cu cei din jur. Și asta pentru că și-au dat seama că un dialog real între școală și casă nu poate exista fără un limbaj comun și practici concrete. Iar noile obiceiuri nu se pot pune în practică fără discuții dificile, care scot la suprafață vulnerabilitățile adulților.

Ruxandra Mercea, directorul executiv al școlii, mărturisește că și-a început propriile căutări prin 2012, când a simțit că rolurile de mamă, soție și director executiv al școlii s-au strâns într-un ghem de plumb deasupra capului. Fiind fiica celor doi fondatori, Simona și Dan Baciu, a schimbat funcții în Transylvania College încă din 2005. Rolul de „preluator” de sarcini a tensionat însă relația cu părinții. Nevoia de claritate și structură în viață a făcut-o să se apuce de 5 a.m coaching, un program de consiliere care a ajutat-o să-și pună ordine în principii, timp în care a descoperit și cursul 7 habits, adică 7 obiceiuri care, odată deprinse, te pot face mai eficace în viață și muncă.

Dar coachingul a ajutat-o pe Ruxandra până într-un punct. După ce a cunoscut-o în primăvara anului trecut pe Domnica Petrovai, fondatoarea companiei Mind Education Health, cu peste 20 de ani experiență în psihoterapia familiei și a cuplului, a început terapia de grup alături de mama, tatăl și fratele ei. „Când mi-am dat seama ce impact are în viața mea și am înțeles că mult din ceea ce fac în școală e bazat pe experiența mea de părinte”, spune Mercea, „am zis că trebuie să aduc asta în școală.” A început să se întrebe cum putem crește oameni cărora să nu le plasăm automat fricile noastre de eșec, subjugarea („faci ceea ce zic alții”) sau negarea emoțiilor („nu vorbim de sentimente, nu plângem în public, mai ales dacă suntem băieți”) și a chemat-o pe Domnica să facă un audit în școală. Aceasta a mers la ore, a vorbit cu profesori, și-apoi a prezentat echipei vulnerabilitățile: neîncrederea în ceilalți, moștenită din comunism, și narcisismul, sentimentul că „mi se cuvine” orice – concluzii vechi, pe care le-a tot întâlnit în munca ei de-a lungul timpului.

Când Ruxandra le spune părinților că parentingul este o călătorie, unde-i important progresul, nu perfecțiunea, se gândește la cât de greu i-a fost ei să navigheze lumea ca părinte. „Am vrut să merg la toate workshopurile și să citesc toate cărțile, orice numai să nu îi nenorocesc pe ei.” Pentru că există multă informație, deci și multă confuzie, nevoia unei comunități care pune accentul pe învățare a apărut firesc. „Părinții învață, profesorii învață, nu ajungi aici și te oprești.”

Ne bucurăm că cei din jurul nostru înțeleg și nu se sfiesc să recunoască ce important este să lucrăm cu noi înșine pentru a avea relații sănătoase –  atât acasă, cât și la muncă. Vă invităm, așadar, să citiți întregul material aici.