Sursa foto: www.pexels.com

Autenticitatea vieții reale este mai valoroasă decât simpla idee de a ne simți bine. Este și motivul pentru care experiența conectării emoționale sigure cu tine este o călătorie ce merită tot efortul. Când tu te simți în siguranță cu tine, îți accepți disconfortul, devii conștient de intențiile tale, conștient de cum și când te protejezi, conștient de abilitățile pe care ai nevoie să le exersezi, ai mai multă încredere în tine, te înțelegi și îl înțelegi și pe celălalt fără să fii reactiv și să iei lucrurile personal, cu învinovățire, atunci ești bine cu tine. Și cei din jurul tău care sunt în relație cu tine se schimbă și ei. Transformarea ta înseamnă și transformarea lor.

Ce înseamnă însă acest bine cu tine? Un amestec de disponibilitate emoțională, acceptare și responsabilitate.  

Responsabilitatea, deși sună adesea amenințător sau ca o presiune este abilitatea de a avea un răspuns, încrederea că ești capabil să răspunzi. Este o putere ce necesită claritate. Acceptarea înseamnă a primi, a lua ceea e este de oferit. Acceptarea înseamnă să vezi cu claritate fără judecată ce se întâmplă.  A accepta nu înseamnă însă a tolera sau a te resemna. A accepta înseamnă a lua lucrurile în totalitatea lor, în prezent, fără să te ferești de ele. Disponibilitatea este pasul în care alegi. A fi disponibil implică o decizie. Înseamnă de exemplu, să-ți simți trăirile și emoțiile, așa cum ai pipăi un pulover de cașmir, fără să le analizezi sau judeci. Să-ți privești gândurile, să-ți reamintești amintirile așa cum ai privi din nou un film, cu detașare, fiind prezent emoțional. Scopul disponibilității nu este să te simți mai bine, ci să te deschizi către vitalitatea clipei și să înaintezi, mai eficient, în direcția aspectelor pe care le prețuiești și în acord cu ceea ce îți dorești. În loc să te străduiești să te simți mai bine, disponibilitate și acceptare înseamnă cum să simți mai bine. Să înregistrezi simțurile, trăirile prezente. Tu ești disponibil/ă pentru tine. Mai ales când ai pierdut această experiență a conectării cu tine și ai trăit abandonul prin fuga de tine și fuga către ceilalți, prin deconectarea de tine. Să simți că ești plin de viață și că sentimentul de siguranță ți-l oferi tu ție și- l dărui și celorlalți. Dacă eviți în mod repetat ce simți, nu mai știi ce simți. Dacă ești indisponibil pentru tine, nu vei mai știi ce vrei cu adevărat.

Vă propun câteva practici zilnice pentru că, nu-i așa, viața merită trăită complet și din toată inima:

1.Practică non-reactivitatea pentru că nimic nu este static, totul este într-o continuă schimbare, rigiditatea minții nu-și are locul aici și acum și mintea prin judecățile ei te îndepărtează de tine și ceilalți. Înseamnă să învățăm să răspundem non-reactiv, fără evaluare și să acceptăm că viața are ritmul ei, cu urcușuri și coborâri. Să dăm spațiu să acceptăm și să înregistrăm ce simțim, gândim, alegem. Să dăm timp și spațiu pentru a da sens experienței. De exemplu, una este să faci curat în casă și să spui că este o pierdere de timp și să te frustrezi, și alta este să faci în casă fiind conștient că este contribuția ta la bunăstarea familiei tale. Diferit este modul în care semnifici experiența. Să stai cu ce se întâmplă fără să faci ceva anume, cu curiozitate. Să rămâi deschis. Aceasta practică este esențială pentru conversațiile dificile, acolo unde te vezi și te înțelegi în timp cel înțelegi pe celălalt. Conștientizezi în timp că mintea produce gânduri atât de departe de realitate și că disconfortul este menținut de evitarea acestor conversații.

2. Îți propun 10-15 min de reflecție și introspecție zilnice. Observară gândurilor: sunt o amintire, o judecare, o analiză a trecutului, o îngrijorare? Un gând dificil este ca un nor pe cer, vine și pleacă. Este doar un gând. Ia-ți o pauză în timpul zilei să reflectezi, să te oprești din muncă, analize, judecată, planuri. Să te reconectezi tu cu tine și simțurile tale. Să-ți oferi spațiu pentru a respira și înregistra ce simți. Să permiți vieții să intre în spațiul tău personal. Mintea ta este bine-venită să te însoțească în această călătorie. Însă mintea doar te însoțește.

3. Practică prezența, o starea de contact cu propriile noastre gânduri, sentimente, valori și potențial, precum și capacitatea de  le exprima nestingherit. Încrederea reală în relații o câștigi prin prezență, mai ales când ești confortabil cu disconfortul tău și a celorlalți. Prezența este o formă de putere. „Singura putere la care trebuie să aspire omul este cea asupra propriei persoane.”  (Elie Wiesel) Poți exersa această practică când asculți fără să judeci, întrerupi sau cauți argumente, când te joci cu copilul sau partenerul, când îmbrățișezi sau îți miști corpul și te reîncarci.

4. Observă cum îți distragi atenția. Lumea în care trăim astăzi este una a distragerilor constante. Cât de conștienți suntem de alegerile pe care le facem? Când și cum ne abandonăm noi pe noi? Să știi care sunt ele și să rămâi concentrat, devine din ce în ce mai important. Performanțele și obișnuințele noastre sănătoase se mențin dacă rămânem concentrați și suntem conștienți de distractori. Este atât de ușor să te pierzi mai ales că acces la atât de mulți distractori.  Poate fi mâncarea, sportul, analiza și judecata celuilalt, atenția și validarea celorlalți, nevoia de informare, internetul, nefericirile prietenilor. Orice te ține departe de tine. Fă-ți o listă cu distractorii și ori de câte ori observi cum ignori, minimalizezi sau negi un moment de disconfort sau vrei să ieși dintr-o activitate care devine dificilă sau te plictisești și vrei să fugi, stai pe loc. Este un moment valoros și acceptarea lui este esențială pentru a-ți înțelege nevoile și pentru a duce mai departe ce ai început. Să spunem că ești cu prietenii și se discută un subiect care îți este inconfortabil, și în loc să reflectezi la nevoile tale și motivul pentru care simți disconfort te protejezi prin mici glumițe sau prin judecata asupra lor. Pare mai ușor să faci față. Însă este doar o formă prin care te îndepărtezi de tine. Sigur, există și situații în care ai nevoie să te distanțezi un pic de subiect, mai ales când ai claritate pentru ceea ce vrei și faci ceva diferit pentru a te reîncărca și apoi te reîntorci în sarcină.

5. Care este spațiul în care te retragi și te refaci, te reîncarci? Ce vă dă un confort real și vă simțiți reîncărcați. Plini de energie și vitalitate. Odihniți, cu mintea odihnită și corpul relaxat și liniștit. Și simțiți cum se risipește vigilența, tensiunea din corp, și mintea nu mai rulează același conținuturi mentale care vă creează disconfort? Resursele noastre de a auto-control așa cum știți cum limitate și a știi când să ei pauze, când ai nevoie de odihnă și cum să te reîncarci fără să fie o fugă de tine devine esențial.

Vă doresc să vă dați timp și spațiu să vă redescoperiți și să vă înțelegeți cu mai multă claritate. Ia timp, așa că înarmați-vă cu răbdare și perseverență.