Astăzi vă propun Black Mirror – un serial despre tehnologie, dar mai ales despre oameni!

Serialul constă în episoade nerelaționate din punctul de vedere al narațiunii, dar toate au în comun experiențe profund umane, precum aviditatea după validare socială, coping-ul cu doliul, testarea propriilor limite și încălcarea valorilor personale, xenofobia și agresivitatea, relațiile sănătoase și traiul autentic, abuzul de putere, fidelitatea și gelozia, consecințele unui stil parental bazat excesiv de mult pe control.

Atmosfera de la finalul celor mai multe episoade este sumbră și te încearcă sentimentul că îți pierzi speranța în umanitate – vei trece prin stări de surprindere, tristețe, dispreț, compasiune și, uneori, încântare combinată cu un gust amar. Unele episoade îți vor stârni inițial o anumită gamă de emoții ca, până la final, să simți opusul față de personajele din poveste.

Ceea ce mi-a stârnit și mai mult interesul este faptul că serialul nu induce o fobie de tehnologie în sine, ci reprezintă un avertisment cu privire la felul în care „demonii” noștri interiori, precum gelozia, intoleranța și nevoia de control, ne pot face mai mult rău, fiind augmentați de tehnologie. Este, de asemenea, un îndemn la responsabilizare prin conștientizarea repercusiunilor unor tendințe exagerate, rigide sau iraționale ale minții noastre.

Recomand cu drag acest serial mai ales celor care gustă poveștile cu tentă futuristă, dar, mai ales, celor care sunt pasionați de comportamentul uman, dornici inclusiv să exploreze propriile lor vulnerabilități și arii de dezvoltare.

Vizionare plăcută!