Jocul în prezent și nu numai…

Ce părere ai avea dacă ți-aș spune că jocul este una din nevoile tale fundamentale? Probabil, cu un zâmbet amar, ai spune că glumesc și ai adăuga că jocul nu mai reprezintă pentru tine o prioritate de când erai copil. Acum, ar fi interesant să mai faci un pas și să te întregi: Care a fost momentul în care ai renunțat la activitatea preferată din copilărie, adică la joc? Această a doua întrebare presupune să scotocești strașnic printre amintiri în încercarea de a găsi ziua și locul în care ai luat decizia ”adultă” că jocul este doar pentru copii. Ce ai descoperit? E vorba despre un adult care te bate la cap să nu-ți mai pierzi timpul cu prostiile și să te apuci de treburile cu adevărat serioase? Sau poate ești singur într-un colț, cu ochii în lacrimi, deoarece trebuie să renunți la jucăria preferată? Sau, poate conștientizezi mai bine ca niciodată hiatusul între cele două momente din viața ta: zilele copilăriei în care te jucai și erai fericit și zilele ”persoanei adulte” în care ai renunțat la joc și te-ai apucat de treburile serioase?

Jocul, ca activitate și nevoie umană fundamentală, este o activitate mai veche chiar decât manifestările artistice și culturale. Mai mult, el se poate observa la toate mamiferele. Funcțiile jocului la mamifere sunt variante, plecând de la întărirea legăturilor din cadrul grupului până la exersarea tacticilor de vânătoare și apărare. Deci, înainte de homo erectus a fost mamifero ludus. Peste puțin timp, după ce homo erectus a descoperit focul și confortul peșterii cu toaletă comună, a adăugat și alte funcții jocului. Astfel, el se îmbrăca în piei de animale și dansa în jurul focului pentru a se ”umple” de puterea și abilitățile animalelor mimate. Oare acest strămoș al nostru, care îi propunea vecinului: ”Hai să ne jucăm de-a ursul!”, dăduse ”în mintea copiilor”? Sau aceste jocuri aveau aceeași funcție pe care o au și astăzi jocurile pentru copii, adică, o modalitate diferită prin care sunt rezolvate probleme importante, după cum afirmă neo-neanderthalul Friedrich Nietzsche ”Nu cunosc altă modalitate de a mă ocupa de sarcinile importante decât în joacă”. Cu alte cuvinte, dincolo de aspectele lui distractive, jocul este încărcat de funcții secundare ce vin în spijinul capacităților de adaptare ale neanderthalului postmodern.

Din nefericire, în zilele noastre, jocul a devenit doar o modalitate prin care neanderthalul postmodern se relaxează după o zi grea de muncă, o modalitate prin care își dezvoltă rețeaua socială, sau o modalitate prin care își satisface nevoia imediată de plăcere. Jocul nu mai reprezintă o modalitate de definire a ființei umane, de accesare a resurselor interne nebănuite și de conectare autentică la ceilalți neanderthalieni postmoderni.

În această ordine de idei, te invit la un atelier în care să redescoperim, prin joc, aceste valențe uitate ale… jocului. Kit-ul necesar pentru acest atelier constă în: 30% voie bună, 20% spirit explorator, 20% toleranță la ambiguitate, 15% deschidere la nou și 15% …altceva.

Obiective

Experimentarea jocului din alte perspective:

  • Oportunitate pentru o mai bună cunoaștere de sine și de reinventare a propriei identități
  • Modalitate prin care ne putem apropia de cei din jurul nostru – copii, membrii ai familiei sau prieteni
  • Metodă de a accesa resursele interne latente și de a rezolva eficient probleme
  • Mediu sigur în cadrul căruia este încurajată exprimarea de sine

Cursul va fi susținut de Marius Rusu, psiholog specializat în terapia de cuplu, colaborator al Școlii pentru Cuplu.

Când? 24 iulie 2017, ora 19:00

Unde? La sediul Mind Education Health din București, Cotroceni nr. 18 (intrare de pe strada G-ral Dr. Emanoil Mihail Severin, sunați la interfon 02),

Cum? Taxa de înscriere este 100 lei/persoană și se achită în numerar, înainte de începerea cursului.

Pentru înscrieri, completează formularul  

Pentru alte întrebări, poți să îmi scrii la adresa de email marius@mindeducation.ro

Te aștept cu drag!