Photo by Oleksandr Pidvalnyi from Pexels

Conversaţiile dificile sunt discuţiile greu de purtat. Cu şeful, cu partenerul de cuplu, cu mama, cu prietenii, cu învăţătorul copilului. Pot apărea: când sunt tensiuni în relaţie, când confruntăm o persoană cu un aspect, când spunem care sunt nevoile noastre, când dăm un feedback negativ cuiva, când cerem o mărire la muncă, când încheiem o relaţie, etc. Indiferent care este tema conversaţiei dificile, emoţiile noastre sunt foarte intense şi preferăm fie să nu mai spunem nimic şi să ne retragem, fie doar să facem nişte aluzii sau, dimpotrivă, să reacţionăm agresiv.

De aceea, amintesc câteva idei care mi-au fost mie de mare folos pentru a aborda mai sănătos conversaţiile dificile. Sper ca măcar una –două din ele să fie utilă şi pentru tine.

  1.  Să mă conectez la emoţiile mele şi ale celuilalt

De ce este important: Conectarea emoţională aduce siguranţă şi încredere în relaţie. Aproape orice conversaţie dificilă implică şi emoţii intense, care pot ajunge să mă copleşească. Unele din ele ajung să se transforme în judecăţi la adresa celuilalt „Dacă ai fi fost un prieten bun, erai aici pentru mine.” sau în acuzaţii „Ai fost insensibil la problemele mele. De ce vrei să mă răneşti?”. De aceea, atunci când simt că emoţiile mele devin intense, este momentul să-mi reîntorc atenţia asupra mea, să mă reechilibrez emoţional şi să conştientiez ce anume îmi activează acestă stare. Din această perspectivă, îmi este ulterior mult mai uşor să mă conectez emoţional cu celălat.

2. Abordarea conversaţiei cu deschidere pentru rezolvarea problemei, decât cu focus pe ideea că „eu am dreptate”.

De ce este important: De multe ori,  vedem conversaţia ca fiind o competiţie în care e nevoie să avem „dreptate”. Dar, dacă eu am dreptate, înseamnă automat că celălalt „greşeşte”. Ideea „corect- greşit” aduce mai mult conflict in conversaţie.  Şi este mai puţin probabil să ajungem la o înţelegere. 

3. Să trec de la „am dreptate” la „încerc să înţeleg”.

De ce este important: oamenii nu se schimbă, dacă nu se simt mai întâi înţeleşi. E nevoie să înţelegem bine şi povestea celuilalt pentru a vedea că şi argumentele celuilalt au sens, din punctul lui de vedere. Când încerc „să am doar eu dreptate” sunt prea mult în povestea mea şi mă apăr prea mult. Pe celălalt şi povestea lui nu reuşesc să o mai văd.

4. Focus de la „a cui este vina” la „care este contribuţia fiecăruia”.

De ce este important: Dacă mă gândesc că celălalt este „de vină”, rămân prins foarte mult în interpretările mele „celălalt este egoist”, celălalt mă controlează”,etc.  Când ne concentrăm pe „care este vina celuilalt” ne limităm capacitatea de a învăţa ceva nou. Fiecare are propria contribuţie într-o conversaţie dificilă. Indiferent că este o contribuţie mai mică sau mai mare, rămâne totuşi o contribuţie.

5. Încurajează cealaltă persoană să-şi spună punctul de vedere şi să-şi exprime emoţiile, înainte de a vă gândi la soluţii.

De ce este important: Am ocazia să cunosc mai bine povestea şi perspectiva cealaltă. Altfel, doar fac anumite presupuneri despre celălalt. Şi când tensiunea în discuţie creşte, presupunerile mele ajung să fie tot mai negative la adresa celuilalt.

6. Ce sensibilităţi ale mele se activează în timpul conversaţiei

De ce este important: Conversaţia dificilă este o conversaţie şi despre identitatea noastră; este povestea pe care ne-o spunem noi despre noi.

 Cu toţii avem sensibilităţi care se pot activa foarte rapid. De ex: o conversaţie dificilă mă poate face să mă îndoiesc de competenţele şi valoarea mea şi îmi poate reactiva neîncrederea în mine. Nevoia mea neîmplinită este să învăţ să-mi accept greşelile şi să mă concentrez pe progrese şi pe efort. În schimb însă, eu mă pot apăra victimizându-mă şi învinovăţindu-l pe celălalt pentru întreaga situaţie.

Un alt exemplu: nevoia mea neîmplinită este că partenerul meu nu mă va iubi aşa cum am eu nevoie. În loc să cer ce am nevoie, să am mai multă grijă de nevoile mele personale şi să tolerez mai mult popriul disconfort, reacţionez cu furie când cererile mele exagerate nu sunt împlinite (de ex. partenerul trebuie să fie disponibil mereu pentru mine). Aşadar, aici reacţionez cu îndreptăţire şi am dificultăţi de a empatiza faţă de partener.

7. Dacă emoţiile devin prea intense în conversaţie, iau o pauză.

De ce este important: Când tensiunea sau stresul devin prea puternice, creierul nostru este inundat de emoţii, iar raţiunea este limitată. Atunci risc să spun „vorbe grele”. Aşa că, iau o pauză şi revin la conversaţie altă dată. O conversaţie dificilă poate fi purtată în mai multe etape; nu toate conversaţiile se încheie într-o singură discuţie.

O discuţie simplă poate deveni foarte rapid o conversaţie dificilă. De aceea, te invit la workshopul „Conversaţii dificile şi inconfortabile în relaţii”- 25 mai 2019 . Te va ajuta să înţelegi dinamica şi motivele pentru care aceste discuţii sunt dificile. Vom exersa împreună abilităţile şi strategiile necesare ca aceste conversaţii să meargă bine. Ce înseamnă ca o conversaţie dificilă să mearga bine? Succesul unei conversaţii dificile presupune ca problemele ridicate să se rezolve şi ca relaţiile celor implicaţi în conversaţie să se menţină bune. Îţi propun să exersăm împreună conversaţii şi să obţinem cât mai mult din toate acestea.