Sursa foto: instagram – Iartedit

În articolul precedent am abordat subiectul pornografiei online dintr-un unghi mai degrabă socio-economic, cu scopul de a evidenția puterea industriei care stă în spatele a un sfert de miliard de consumatori. În acest articol propun o abordare din perspectivă psihologică, făcând trimitere la posibilele riscuri asociate consumului de material sexual explicit.

Știm faptul că mintea umană combină două forțe semnificative în procesul de modelare evolutivă a acesteia. Biologia și cultura. În zilele noastre, atunci când vorbim despre cultură în raport cu modelarea minții umane, se consideră crucial a se include inovația tehnologică, un factor care poate schimbă în mod profund modalitatea în care gândim, simțim și luăm decizii. În ultimii ani asistăm la schimbări rapide și la un flux informațional fără precedent. Smartphone-uri, calculatoare de mare performanță și internet, disponibile aproape oricui, oricând și fără restrângeri prea mari. În timp ce mediul online oferă posibilități fabuloase prin care putem comunica unii cu ceilalți, ori prin care adunăm informații, există o tot mai mare atenție spre posibilele efecte negative. Studiile (ex. Wilson, 2014) arată faptul că mediul online ne predispune la a fi mai impersonali, mai retrași și cu o tendință în scădere spre comunicarea din plan real. Iar când vorbim despre mediul online, este absolut necesar să luăm în considerare factorul în continuă expansiune, care impresionează prin cifre și efecte – Pornografia.

De ce acest subiect inconfortabil? Costuri materiale, fizice, emoționale și mentale.

Numeroase cercetări (Georgiadis, 2006; Hilton, 2013; Bente et.al, 2015; Wilson, 2014), sugerează și chiar dovedesc faptul că pornografia online produce deteriorări măsurabile și anatomice la nivelul creierului. Unii utilizatori împătimiți ai pornografiei online susțin că au experimentat efecte derutante și neașteptate dintre care: escaladarea la materiale mai extreme din categoria “hard-core porn“, dificultăți în concentrare, probleme legate de performanța sexuală, anxietate socială, iritabilitate, inabilitatea de a se opri, simptom de tip obsesiv-compulsiv, scăderea libidoului, creșterea nivelul de depresie, oboseală, precum și schimbări radicale în ceea ce privește nevoile și dorințele sexuale sau cu alte cuvinte “fetish-uri” (ex. sado-masochism, BDSM, voaiorism, exhibiționism, dominanță financiară).

Așa cum este prezentat și în studiul realizat de Bourke și Hernandez (2009), există o corelație crescută (85%) între vizionarea de pornografie infantilă și angajarea în relații sexuale cu copii (pornografia infantilă este în prezent una dintre ramurile cu cea mai mare creștere). Hald și colaboratorii (2010) prezintă o corelație semnificativă în ceea ce privește vizionarea de material pornografic și atitudinea violentă față de femei, aspect puternic susținut de metaanaliza realizată de către aceștia. O altă metaanaliză din 2015, care a inclus 22 de studii din 7 țări a descoperit o asociere semnificativă la nivel internațional, între consumul de pornografie și abuzul verbal și fizic, atât în cazul bărbaților cât și a femeilor. Emily și colaboratorii (2015), au arătat în studiul acestora cum 7 dintre studiile analizate prezintă o asociere între consumul de pornografie și practicarea sexului neprotejat, una dintre principalele cauze ale bolilor cu transmitere sexuală.

Efectul Coolidge și relația dintre consum și dependență

Utilizatorii consideră pornografia online mult mai atractivă decât pornografia din trecut, acest lucru datorându-se efectului de noutate interminabilă a imaginilor, denumit “Efectul Coolidge” (Wilson, 2014). Efectul Coolidge este considerat a fi motivul principal pentru care există pornografia online. Studiul pilot al acestui efect a fost efectuat pe șoareci de laborator. Ce se întâmplă atunci când într-o cușcă sunt puși doi șoareci, un mascul și o femela? În primă fază se va observa un număr mare de copulări, ca mai apoi, progresiv, masculul să obosească și să își piardă interesul pentru acea femelă. Chiar dacă va există receptivitate sexuală din partea femelei, în cele din urmă masculul se va retrage. Totuși, dacă femela este înlocuită cu alta nouă, masculul va percepe acest fapt ca pe o oportunitate genetică de a perpetua specia, devenind imediat revigorat și entuziasmat. Va repeta comportamentul sexual cu fiecare femelă nouă, până când se va epuiza. Cercetătorul neuro-psiholog Gary Wilson explică în cartea acestuia “Your brain on Porn” (2014) cum efectul Coolidge este responsabil pentru faptul că majoritatea bărbaților (peste 70%) vizualizează pornografie pe internet, și că mulți dintre aceștia ajung dependenți, fără să își dea seama, datorită provocării pe care o simt în raport cu schimbarea unui nou video sau pentru observarea următoarei scene incitante. Într-un timp foarte scurt și cu un minim de efort, utilizatorul vizualizează un număr foarte mare de scene, iar pentru fiecare scenă nouă, creierul eliberează o cantitate tot mai mare de dopamină, neurotransmițător responsabil cu motivația și dorința. Un flux prea mare de dopamină eliberat într-un timp scurt poate dezechilibra mecanismele de sațietate, rezultând într-o serie de simptome și schimbări psihologice cu impact semnificativ asupra calității vieții. Recompensele naturale precum sexul sau atașamentul devin insuficient de satisfăcătoare. În cele din urmă apar schimbări radicale în înclinațiile sexuale și utilizatorul aspiră la material pornografic de tip “hard-core”, efectul fiind considerat asemănător dependenței de droguri.

Partea bună?

Pornografia este asociată adesea cu percepții și atitudini negative destul de pronunțate: despărțiri din relații, violență, presiune sexuală, trafic de persoane, narcisism și obiectivare, percepții problematice asupra corpului, adicție, disfuncții sexuale în rândul bărbaților. Partea bună este că tot mai mulți încep să reducă consumul sau să renunțe la pornografie fie din motive de disconfort și simptomatologie, fie din motive de etică și moralitate. Efectele și mărturiile acestora sunt uluitoare. Odată ce începe să renunțe la consumul de pornografie, creierul începe să caute acele interacțiuni pentru care a fost programat, iar persoana începe să recapete responsabilitate și control asupra nevoilor și a propriei minți.

Oare ce poate fi mai mulțumitor de atât?

 

Bibliografie

  1. Emily L. Harkness, B. Barbara M. Mullan and Alex B. (2015) Association Between Pornography Use and Sexual Risk Behaviors in Adult Consumers: A Systematic Review. Cyberpsychology, behavior and social networking. 17(12): 772-778
  2. Bourke. M., Hernandez. A., (2009). The ‘Butner Study’ redux: A report of the incidence of hands-on child victimization by child pornography offenders. J Fam Violence, 24, 183.
  3. Gary Wilson (2014). Your Brain on Porn. Internet Pornography and the Emerging Science of Addiction
  4. Gert Martin Hald, Neil M. Malamuth (2008). Self-Perceived Effects of Pornography Consumption, Arch Sex Behav, 37:614–625
  5. Georgiadis. J. R. (2012). Doing it … wild? On the role of the cerebral cortex in human sexual activity. Socioaffective Neuroscience and Psychology, 2.
  6. Hald. G. M., Malamuth. N. M., Yuen. C. (2010). Pornography and attitudes supporting violence            against women: Revisiting the relationship in non-experimental studies. Aggress behavior, 36, 14–20.
  7. Hilton, D. L. (2013). Pornography addiction – a supranormal stimulus considered in the   contextof neuroplasticity. Socioaffective Neuroscience & Psychology. (3): 388–433.
  8. Katie Szittner. (2012). Study exposes secret world of porn addiction.  Sydney.edu.
  9. Jill C. Manning (2005). The impact of Internet Pornography on marriage and the family: A review of the research, Journal of sexual addictions and compulsivity