Filmul de vineri: Lion sau Saroo: Drumul spre casă
Lion sau Saroo: Drumul spre casă (2016) este ecranizarea romanului „A Long Way Home” scris de Saroo Brierley. Filmul regizat de Garth Davis este povestea dureroasă a unui băiat indian în vârstă de 5 ani care se pierde de fratele lui și ajunge într-un tren care îl poată preț de câteva zile și sute de kilometri prin India. Ajuns în Calcutta, înainte de a avea șansa de a fi adoptat de o familie de australieni, acesta rătăcește câteva luni pe străzi.
După 20 de ani de frământări, când durerea îl copleșește și îi dă peste cap viața care îi părea așezată, Saroo se hotărăște să se întoarcă în India în căutarea familiei și, de fapt, a lui însuși.
E o poveste care împletește în ea multe povești și care, inevitabil, într-un mod mai mult sau mai puțin subtil ajunge la sufletele noastre și ne atinge până în adâncul lor. Povestea inocenței unui copil pierdut undeva într-o lume necunoscută, povestea iubirii fără margini pe care 2 oameni sunt dispuși să o ofere lumii. Povestea durerii și abuzului din sufletul unui copil abandonat, care nu au putut fi învinse cu iubire, povestea unei Relații de iubire, în care avem nevoie să fim foarte bine echipați ca să putem face față obstacolelor pe care uneori viața ni le pune în cale și în care avem nevoie de putere și curaj pentru a sta lângă cel iubit chiar și atunci când este greu.
Acest film ne reamintește de nevoia de a avea rădăcini, de a iubi și a ne simți văzuți, acceptați și iubiți pentru ceea ce suntem și de nevoia noastră naturală de conectare.
Un film plin de emoție, un film minunat, care mi-a umplut ochii de lacrimi și sufletul de iubire și pe care vi-l recomand cu drag. Și așa cum zicea Kent Hoffman când povestea experiența pe care a trăit-o văzând acest film, tot ce contează de fapt este iubirea.
